Howth în Duminica Mare

Irlanda e foarte verde. Aşa, şi? Am tot auzit clişeul ăsta. Verdele, U2, The Temple Bar şi berea Guinness sunt simbolurile insulei de la capătul Europei. Ca să simţi verdele asta tre să fugi oleacă din oraş iar o ocazie foarte bună ţi-o oferă trenul DART care poate fi găsit în câteva gări din Dublin şi care te lasă după numai 30 minute pentru doar 2,5 euro la Howth. Acolo  păseşti pe o peninsulă care pare un soi de Snagov de uichend, dar cu un iz puternic pescăresc pe timp de zi şi unul discret de St. Tropez în creierul nopţii. Statul în urbe e contraproductiv pentru că generează colesterol straşnic dupe o bere copioasă şi neagră şi neşte orătănii fripte şi aruncate pe o farfurie. Aşa că e indicat să dai o tură de vreo 2-3 ore pentru a înfuleca neşte imagini de Irlandă pură - verde crud, mare, stânci abrupte şi culori de tot felul. În ziua de Paşti, Howth-ul a fost luminat, curat, bătut evident de vânt şi cu lume scăpată de stres urban.

Trenul te lasă undeva în prejma portului iar după câteva minute de păşit pe neşte asfalt începi să urci uşor, pe coastă...

Insulei din imagine i se zice Ireland's Eye:

Început de potecă...

... cu privelişti colaterale:

Atenţie ffff mare! Purtătorii de cai sunt obligaţi fără nicio o milă să renunţe la patrupede dacă sunt pasionaţi de degustări sălbatice de Howth...

Neşte doi români rătăciţi în Paştele irlandez. Unul curios de neantul mării...

... iar celălalt cu greu ţinând pasul celor tineri...

Galbenul ăsta te sufocă pozitiv:

Primele privelişti cu farul din colţul Howth-ului şi aflat în buza golfului Dublin:

Ce face omul cu mâna lui...

Golful Dublin. Oraşul e undeva în dreapta, dar nu se vede...

Reflecţii pentru un artist plastic pasionat de peisaje...

A, să nu uit înainte să plec. Doi prieteni, Pattrick şi Michael, mi-au promis că mă vor saluta din port şi s-au ţinut de cuvânt, ca doi gentlemeni de sunt. Thomas, Mary şi Gregory erau la adunat peşti prin alte părţi şi s-au scuzat că nu vin la întâlnire. Eh, data viitoare, căci cu siguranţă Howth-ul merită revăzut...