Şi totuşi verdele nu se dă bătut...
Apuseniul ăsta românesc:
Undeva în vârf de deal, sau de "munte", ca în vorba locală:
...la neşte foarte serioşi...
De cum intri îţi dai seama că ai de a face cu o casă de mare om gospodar, cu ştaif:
Gazda! Recunosc că instantaneu şi-a câştigat prin mine un mare fan...
Alături, o altă treabă făcută cu mândrie...
Şi doamna m-a atras în cercul select a fanilor dânsei:
Din nou Apusenii:
Duminica, la târg prin Arieşeni:
5 comentarii:
Ma bucur ca ai ajuns in teritoriul meu "de adoptie" Matash si ai cules un manunchi de fotografii de primavara din zona Vartop si Arieseni!
Ba vad - dupa ultima fotografie, cea cu panoul turistic - ca ai ajuns si la Garda de Sus. Daca mai faceai cativa pasi, dincolo de fabrica din centru, ai fi vazut si cabana mea, cuibarita pe malul apei si, cine stie, o vedeam pozata pe blogul tau:) Mare bucurie mi-ai fi facut! Poate altadata:)
Uh, am ratat cu un milimetru... Dar voi reveni, voi reveni. Promit!
Cred ca in aventura blogger-ului, comentariul meu anterior s-a pierdut. Ziceam ca ma bucur ca ai ajuns in teritoriul "meu" adoptiv. Desi majoritatea pozelor sunt de la Vartop si Arieseni, ultima imi arata ca ai fost si la Garda de Sus. Daca mai mergeai putin inainte pe sosea, undeva, la dreapta, peste apa, sub poala padurii, dormea cuibarita si cabanuta mea:) Poate o pozai si pe ea:)
Blogger-ul a luat-o razna in ultimele zile precum si raspunsul meu dupa primul comentariu.
Am ratat cu un milimetru cabana dar la un moment dat ma voi intoarce in Apuseni ca tare mi-s dragi!
OK, poate voi fi acolo si ne vedem:)
Trimiteţi un comentariu